marți, 16 februarie 2010

Tie

De aş fi vânt,
prin părul tău
m-aş plimba nestingherit.
De-aş fi o frunză,
de sufletul tău nu m-aş desprinde
şi dacă aş face-o,
ar fi pentru bucuria regăsirii.
De-aş fi un zâmbet,
pe buzele tale m-aş afla tot timpul.
De aş fi ploaie,
ţi-aş mângâia obrazul
să îţi alin suferinţa.
De-aş fi o lacrimă,
aş curge cât mai lin...
să nu simţi fierbinţeala.
De-aş fi o podoabă,
m-aş lăsa purtat de frumuseţea ta.
De-aş fi o pasăre,
te-aş învăţa să zbori
să ştii ce-i libertatea.
De aş fi dragoste,
te-aş îmbrăţişa.
(Andrei Pavel)

Te iubesc!
La multi ani fericiti iubita mea>:D<

duminică, 14 februarie 2010

Ray LaMontagne

Pentru ca unii iubesc si unii chiar stiu sa cante despre iubire.







Frumosii Invinsi

Recenzia mea pentru cartea asta este... o melodie. Asta pentru ca, din punctul meu de vedere, Leonard Cohen canta mai bine decat scrie. Cred ca laudele pentru talentul sau de scriitor sunt exagerate. Poate ma insel. Mai trebuie sa-i citesc volumul de poezii "Flori pentru Hitler" si atunci o sa ma pronunt definitiv.
Frumosii invinsi ramane oricum o dezamagire pe care o s-o alin prin Hallelujah, o melodie pe care la 74 de ani o canta cel putin la fel de bine ca la 40, dar mult mai expresiv si parca cu mai mult sentiment.
Auditie placuta!

joi, 11 februarie 2010

Metafizica tuburilor


Din introducerea cartii am aflat ca e oarecum o autobiografie a autoarei. Autobiografie ce cuprinde primii 3 ani din viata. Prima amintire pe care o am despre mine e de la... in orice caz, mult mai tarziu decat varsta de 3 ani. Asa ca, acesta a fost primul lucru legat de carte care m-a intrigat.
O scurta introducere... Amelie e de origine belgiana dar se naste in Japonia, tatal ei fiind ambasador acolo. In primii doi ani si jumatate din viata duce o existenta pur vegetativa, fiind o "leguma clinica". Ceea ce duce la "a doua ei nastere" e ... ciocolata alba. Prin ea descopera placerea din care face principalul motiv pentru a trai. Presarata cu intamplari interesante si capacitati incredibile pentru o persoana de 3 ani, cartea devine o lectura placuta, tragi-comica, usoara, fara aglomerare simbolica.
Partile mai interesante... Pana la varsta de 3 ani, se defineste ca fiind fiinta divina; pana la 3 ani filosofeaza despre Dumnezeu, moarte, placere, timp, existenta, om; pana la 3 ani cunoaste ura intre popoare; pana la 3 ani traieste "a near death experience".
Modul de prezentare nu poate sa nu te faca sa zambesti, chiar in momentele tragice ale actiunii. Felul liber in care e scrisa iti da o anumita emotie pozitiva. Incertitudinea asupra a ceea ce aduce nou urmatoarea pagina, te face sa n-o lasi din mana. Dar pe cat de ciudat incepe, pe atat de brusc se termina.
Aceste fiind spuse, Metafizica tuburilor a lui Amelie Nothomb este nu neaparat o carte de succes, o capodopera, dar o carte care merita citita tocmai pentru ca are ceva diferit. Lectura placuta.

Timpul este o invenţie a mişcării. Cine nu se mişcă nu vede cum trece timpul.
Dacă am fi în stare să nu ne mai gândim la problemele noastre, am fi o rasă fericită.
Singura alegere proastă este absenţa unei alegeri.
Plăcerea e o minune care mă învaţă că eu sînt eu. Plăcerea sînt eu: de fiecare dată cînd va exista plăcere, voi exista şi eu. Nici plăcere fără mine, nici eu fără plăcere!

Continui sa cred ca cel mai bun motiv pentru a te sinucide e frica de a muri.

Dincolo de aparente

Nu lupti decat pentru ceea ce iubesti; nu iubesti decat ceea ce respecti, iar pentru a respecta trebuie cel putin sa cunosti.

Hitler