sâmbătă, 27 iunie 2009

Despre filosofie in ...


O carte care incepe in "Gradina Edenului" si se termina in "Bangul cel mare". O lectie de filosofie care incepe cu "... in fond si la urma urmei, ar trebui totusi ca ceva, candva, sa se fi nascut din nimic si din neant..." si se incheie cu ideea conform careia "... si noi suntem pulbere de stele...".
Cum ar fi daca la 14 ani ar aparea o persoana misterioasa in viata ta si ti-ar preda istoria filosofiei? Daca ti-ar explica in cuvinte simple ce credeau filosofii naturii despre aparitia lumii, sau ti-ar spune ca bazele fizicii atomice au fost puse in Antichitate? Sau ca Giordano Bruno si Galileo Galilei au fost omorati pentru ca au avut dreptate? Sau te-ar face sa intelegi incurcatele filosofii ale lui Descartes, Kant, Hegel sau Nietzsche? Sau ti-ar spune ca Marx vroia de fapt o lume ideala cand tu stii ca filosofia lui sta la baza comunismului? Cu siguranta ai fi surprins... Daca ti-ar spune ca exista posibilitatea ca noi sa nu existam decat in constiinta cuiva? Ca suntem parte din povestea pe care el o construieste? Cu siguranta nu ti-ar conveni...
Daca la 14 ani esti in stare sa intelegi ideile filosofice ale celor mai mari ganditori ai omenenirii, inseamna ca esti genial? Nu, inseamna ca cineva ti le-a explicat pe intelesul tau. Acest lucru il face Jostein Gaardner intr-o carte adresata tuturor, in care, alaturi de istoria filosofiei, istoriseste o poveste misterioasa, captivanta, care te tine cu sufletul la gura, pagina cu pagina.
Interesanta, uimitoare, confuza, misterioasa, inteligenta ... asa este "Lumea Sofiei".
Si ca sa sporesc curiozitatea de a citi cartea, spun ca printre personaje se numara: Sofie Amundsen, Alberto Knox, Platon, Adam si Eva, Noe, Scufita Rosie, Alice (cea din Tara minunilor si Tara Oglinzilor), un caine vorbitor... ajunge?

Cine esti tu?
Ce forte conduc evolutia istoriei?
Ce a fost intai-gaina sau ideea de gaina?
Are omul idei innascute?
De ce ploua?
De ce sunt cuburile de constructie cea mai geniala jucarie din lume?

(Raspunsurile le gasiti in carte)

"Lumea Sofiei" a cucerit lumea cititorilor fiindca autorul ei a avut curajul sa-si inchipuie ca intre filosofie si "1001 de nopti" nu e nicio diferenta. (Silviu Mihai)

Lectura placuta:)

joi, 25 iunie 2009

duminică, 21 iunie 2009

tamada.ro

Deoarece pentru articolul de saptamana viitoare trebuie sa termin o carte, am decis ca in postarea de saptamana asta pentru concurs sa multumesc celor care au initiat acest "proiect", daca pot sa-l numesc asa.
E primul concurs de care am auzit pana acum care premiaza participantii pentru ca au citit sau citesc. Poate daca ar fi mai multe astfel de concursuri si numarul persoanelor care ar citi mai mult decat ziarul ar creste considerabil. Pentru ca vedem la televizor, in presa, pe internet tot felul de concursuri mai degraba de incultura generala decat de cultura generala. Concursuri ce presupun fie noroc fie forta fizica, fie sa te faci de ras in public. Prea putina lume mai pune pret pe cultura. Cei de la tamada.ro sunt printre putinii care incearca cat mai mult sa implice in activitatile lor publicul larg, concursul "Promovez lectura" fiind un argument in favoarea acestei idei. Era normal ca premiile oferite sa fie in carti dar sub acest aspect sta acelasi indemn de a citi. Citesti->Castigi. Castigi-> Citesti mai mult.
M-am alaturat campaniei nu doar din dorinta de a-mi mari numarul cartilor din biblioteca ci si pentru a da mai departe acest mesaj catre toti tinerii si nu numai. Am observat ca au fost destui participanti, probabil ar fi fost si mai multi daca campania era promovata si in mass-media(poate a fost, eu n-am vazut). Daca aplicam metoda cresterii exponentiale si fiecare participant a dat mesajul mai departe altor trei persoane, care la randul lor au dat mai departe altor cinci persoane si tot asa, se ajunge la un numar impresionant de persoane care au auzit macar de "Promovez lectura". Omul, curios din fire, a cercetat si aflat cu ce se ocupa tamada.ro si daca nu l-a stimulat sa citeasca o carte, macar a descoperit un univers plin de oameni pasionati de carte in care va putea intra oricand doreste, oricand se simte pregatit.
Asadar, doresc in primul rand sa felicit tamada.ro pentru initiativa lor si apoi doresc sa le multumesc ca mi-au dat posibilitatea de a participa la acest concurs si de a comenta alaturi de alti cititori pe marginea cartilor citite. Personal, astept si alte astfel de concursuri care sunt convins ca vor avea un succes mai mare decat "Promovez lectura" si de asemenea un numar mai mare de participanti.
Felicitari castigatorilor de pana acum:)

miercuri, 17 iunie 2009

Al 19-lea 16


(Imi cer scuze pentru intarziere...)
Nu imi masor iubirea in timp. Dar imi place sa vad cum se aduna zilele una cate una la ceea ce e NOI. Pentru ca fiecare zi e iubire, pentru ca in fiecare zi ma trezesc iubindu-te si adorm la fel.
Iubirea se masoara in intensitatea cu care bate inima, in minunatia zambetului, in fericirea sufletului, in tinutul de mana, in imbratisari, in fiorii unei usoare atingeri, in lacrimile de fericire, in dor, in puritatea sentimentului, in dorinta de a-i aduce fericire celui pe care-l iubesti, in momentele grele cand esti alaturi de cel iubit, in modul in care doua existente se contopesc devenind una, in masura in care persoana iubita devine totul pentru tine...
Te iubesc in fiecare zi. Si asta, plus faptul ca si tu ma iubesti in fiecare zi, imi aduce fericirea sufletului. Cel putin la fel de fericita vreau sa te simti si tu stiind ca inima imi bate mai puternic doar pentu tine. Chiar daca uneori dorul e mare si imi cuprinde intreaga fiinta imi aduc in fata ochilor imaginea zambetului tau minunat si atunci zambesc si eu, imi iau puterea sa mai rezist o zi, doua... Cand ma tii de mana si sa ma imbratisezi, stiu sigur ca orice e rau in lume nu ma poate atinge pentru ca puritatea sufletului tau, si deci a iubirii tale, nu lasa sa patrunda intre noi nimic altceva decat bucurie, fericire. Iar apoi, cand iti plimbi degetele prin parul meu sau iti aluneca usor pe pielea mea, simt fiori care ajung pana in varful degetelor. Si cand iti sarut lacrimile fierbinti de fericire... ma umplu de iubirea lor, ma umplu de tine si devenim un singur suflet, o singura flacara ce arde in iubire, o singura stralucire in infinitul universului. Toate acestea, iubita mea, ma fac sa spun : esti totul pentru mine!
Nu imi masor iubirea in timp. Dar la fiecare 16 vreau sa-ti multumesc. Pentru tot. Adunand luna cu luna, vreau sa amintesc de inceputul intr-o noapte de iarna si de vesnicia care va fi:)
La multi ani iubirii noastre >:D< !

sâmbătă, 13 iunie 2009

Dostoievski

Iubesc literatura pentru că este o manifestare a vieţii poporului, oglinda societăţii... Cine poate să formuleze ideile noi în asemenea formă ca să fie înţelese de popor, cine, oare, dacă nu literatura?... Fără literatură, societatea nu poate exista...

Oamenii au fost făcuţi ca să fie fericiţi, şi numai acela care se simte pe deplin fericit este într-adevăr vrednic să-şi spună: "Am îndeplinit porunca lui Dumnezeu pe acest pământ. Dreptcredincioşii, sfinţii, mucenicii au fost cu toţii fericiţi." (Fratii Karamazov)
Când omul, în integritatea lui, va atinge fericirea, timpul va înceta să mai existe, pentru că nu va mai fi nevoie de el. (Demonii)
Râsul e cel mai sigur examen al sufletului omenesc. Niciodată firea omului nu se dezvăluie mai deplin ca atunci când rade. Uneori e foarte greu să dibuieşti caracterul câte unui om, dar e de ajuns să-l surprinzi o singură dată râzând sincer şi brusc, şi atunci caracterul lui îţi apare ca lumina zilei. (Adolescentul)
Pasiunea este mărturia entuziasmului pe care îl trezeşte un anumit ţel, precum şi revolta împotriva împrejurărilor vitrege exterioare care împresoară acest ţel. (Crima si pedeapsa)
A nu te minuna de nimic este mai prostesc decât să te minunezi de orice. A nu te minuna de nimic este aproape acelaşi lucru cu a nu respecta nimic. Iar un imbecil este incapabil să respecte ceva. (Jurnalul unui scriitor)
Timpul meu îngăduie, timpul îmi aparţine numai mie. (Idiotul)
Câteodată le mulţumim unora dintre oameni că-şi trăiesc zilele laolaltă cu noi. (Nopti albe)

miercuri, 3 iunie 2009

luni, 1 iunie 2009

Ochiul


O carte ale carei comentarii ma depasesc. O carte care ma depaseste. Unde e asemanarea cu Dostoievski? Din punctul meu de vedere emigrantul Smurov nu se apropie nici de Raskolnikov, nici de Karamazovi, nici de Stavroghin nici de oricare alt personaj al lui Dostoievski. Nu stiu ce e realitate si ce e imaginatie in povestea acestui cautator de admiratie. Nu stiu daca e mort, daca a supravietuit, daca toate imaginile prezentate ii apar in minte dupa moartea fizica sau daca este in coma... N-am inteles nici despre ce e de fapt acest roman. Poate nu sunt un cititor destul de avizat ca sa-l inteleg pe Nabokov.
Desi e singura carte pe care am citit-o de acest autor, cred ca am sa ma opresc aici. O sa continui cu Dostoievski.